Steve Jobs

"Your time is limited, so don’t waste it living someone else’s life. Don’t be trapped by dogma — which is living with the results of other people’s thinking. Don’t let the noise of others’ opinions drown out your own inner voice. And most important, have the courage to follow your heart and intuition. They somehow already know what you truly want to become. Everything else is secondary." -- Steve Jobs.

The Law

The Law commands and makes us know

What duties to our God we owe;

But ’tis the Gospel must reveal

Where lies our strength to do His will.

The Law discovers guilt and sin

And shows how vile our hearts have been;

The Gospel only can express

Forgiving love and cleansing grace.

What curses doth the Law denounce

Against the man that fails but once!

But in the Gospel Christ appears,

Pard’ning the guilt of numerous years.

My soul, no more attempt to draw

Thy life and comfort from the Law.

Fly to the hope the Gospel gives;

The man that trusts the promise lives.

by Isaac Watts

Stop Surrendering and Start Believing- Part 2 of 2

Stop Surrendering and Start Believing- Part 1 of 2

Religious traditions that put us in bondage?

How do we cope with unsound religious traditions?

Dragostea transformă

Înlocuiesc metafora economică pe care o am în minte cu ceva diferit, un dar gratuit sau o metaforă magnet. Aceasta înseamnă, în loc să rețin dragostea pentru a schimba pe cineva, o vărs din abundență. Sper ca dragostea să funcționeze exact ca un magnet, să îi tragă pe oameni din noroi și să îi vindece. Știu că în acest fel m-a iubit pe mine Dumnezeu. Dumnezeu niciodată nu Și-a reținut dragostea ca să mă învețe pe mine o lecție.

Nimeni nu te va asculta vreodată dacă nu vor simți că tu ții la ei. Dacă o persoană simte că tu nu ții la ea, că nu aprobi felul ei de a trăi, atunci ea va nega religia ta și ideile tale politice. Dacă ei simt că tu ții la ei atunci vor fii deschiși la ceea ce tu le vei spune.

După ce m-am pocăit lucrurile s-au schimbat, dar diferența nu era în prietenii mei ci în mine. Eram fericit. Înainte aveam tot felul de tensiuni negative care se învărteau în capul meu, toată judecata și mândria și dezgustul față de alte personae. Îl uram dar acum am fost eliberat. Am fost eliberat ca să iubesc. Nu mai trebuie să disciplinez pe nimeni, nu trebuie să mai judec pe mine, pot trata pe oricine ca fiind cei mai buni prieteni ai mei, ca și cum ei ar fii vedete rock sau poeți faimoși, ca și cum ar fii extraordinary și pentru mine ei au devenit oameni extraordinari. În mod special prietenul meu cel nou, îl iubesc. După ce am decis să nu îl mai judec… am simțit dragostea lui Dumnezeu pentru el. Îm i place faptul că nu este responsabilitatea mea să schimb pe nimeni, aceasta este responsabilitatea lui Dumnzeu, partea mea este doar să comunic dragostea și aprobarea.

Blue like Jazz – Donald Miller

Is total forgiveness a license to sin?

Should Christians have a relationship with the Ten Commandments?

Fiul risipitor - este ilogic

Ceea ce majoritatea creştinilor cunosc în viaţa creştină este: autoacceptarea şi acceptarea prin milă. Am trăit astfel mulţi ani, dar istoria are un final spectaculos. Vom vedea în continuare unul din pasajele cele mai emoţionante din Biblie. „Şi alergând, a căzut pe gâtul lui şi l-a sărutat mult”. Luca 15:20 De ce a făcut tatăl său aceasta? Ce l-a făcut pe tată să alerge către fiul său risipitor? Harul său!

Poţi descrie bucuria acestui tată când şi-a văzut fiul?

Poţi asculta bătăile rapide ale inimii lui? Îţi poţi imagina cum încearcă să-şi tragă sufletul?

Când, în cele din urmă, se întâlneşte faţă în faţă cu el, tatăl se aruncă pe gâtul acestuia şi-l sărută.

Ce mare impact are Harul şi cât de preţios este! Aici putem observa două adevăruri preţioase:

Primul: tatăl niciodată nu s-a concentrat asupra păcatului fiului său. De ce? Pentru că a vrut să arate că Harul său era mai mare decât păcatul, „pe deasupra Legea a venit ca să se înmulţească greşeala. Dar unde s-a înmulţit păcatul, harul s-a înmulţit şi mai mult. Rom. 5:20.

Următorul adevăr este: Nu s-a concentrat nici asupra gândurilor fiului risipitor, când acesta s-a gândit că nu era demn de a fi numit fiul său pentru ceea ce făcuse. De ce nu a făcut-o? Pentru că tatăl ştia că fiul său era nedemn şi înainte de a pleca. Fiul risipitor a mers dincolo de toate limitele, dar niciodată nu ar putea depăşi limita harului lui Dumnezeu. După ce s-au întors, tatăl a zis robilor săi: „Aduceţi repede haina cea mai bună, şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget, şi încălţăminte în picioare” v. 22.

Poţi vedea harul său? Tatăl nu şi-a executat dreptatea asupra lui; de fapt l-a iertat. Tocmai aici este mila lui, dar cel mai mare impact are loc atunci când îl vedem că decide să-l premieze; acolo este harul său.

Pentru mulţi creştini această pildă nu ar trebui să existe; este o lovitură foarte dură pentru eul uman. Imaginează-ţi că fiul tău îţi fură maşina şi decide să-ţi jefuiască contul bancar pentru a cheltui banii în plăceri lumeşti. Într-o zi se întoarce acasă părându-i rău; tu îl ierţi pentru ca apoi să-i spui: Fiule am alţi 10 milioane de dolari în alt cont bancar, ia-i pentru nevoile tale!

Pentru oameni cred că aceasta ar fi ceva imposibil de făcut; dar ce este imposibil la oameni este posibil la Dumnezeu. (Luca 18:27)

Acceptarea sub harul Său necesită a fi exprimată ca o influenţă pe care majoritatea dintre creştini au nevoie s-o cunoască în aceste zile. Dumnezeu nu alterează niciodată această acceptare, nici nu va fi în dezacord sau nehotărât în cuvintele Lui.

Mulţi cred că, pentru a avea o conştientizare a păcatelor sale este necesară o reînnoire a acceptării. Dumnezeu este de neschimbat şi ochiul Său se odihneşte în lucrarea terminată a Fiului Său.

Când dumneavoastră comiteţi un păcat, aveţi libertatea de a vă gândi că Dumnezeu nu vă mai acceptă. Însă trăind cu o astfel de atitudine înseamnă să încercaţi să schimbaţi ceea ce El a determinat. El nu Se schimbă, noi da. El rămâne adevărat. El este credincios. Deut. 7:9

Fundamentul pe care îl foloseşte Dumnezeu pentru a ne accepta trebuie să fie şi al nostru. Nu există altul! El este complet satisfăcut cu Preaiubitul Său şi noi ne putem odihni în această lucrare latentă. Totul provine de la Dumnezeu către noi nu de la noi către El. Totul începe cu El şi se termină cu El. El este Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul (Apoc. 1:7).

Când Duhul Sfânt ne vorbeşte, nu o face bazându-Se pe ceea ce doreşte omul să realizeze pentru Dumnezeu, ci pe ceea ce a realizat Dumnezeu pentru om.

Mulţi creştini se luptă cu acest adevăr; pentru ca întotdeauna ei văd auto-neprihănirea ca pe o bază pentru acceptare.

Creştine, ascultă asta: Nu există nimic atrăgător la noi pentru Dumnezeu; totul s-a făcut prin lucrarea terminată a lui Hristos. Puneţi acest gând în adâncul fiinţei voastre: „Harul nu este corect”, dacă ar fi fost, nu mai era har. De fapt, nu există nici un singur motiv pentru care Dumnezeu ar trebui să ne accepte. Dacă am fost acceptaţi doar prin har este ilogic să existe vreun efort din partea creştinului pentru a câştiga acceptarea.

Dă la o parte întrebările deranjante care se infiltrează pentru a dilua ceea ce s-a stabilit în Cuvântul Său.

Dragul meu, îndrăzneşte să crezi această virtute divină! Nu este o acceptare care vine şi pleacă, ci una care rămâne.

Dorinţa mea este ca Dumnezeu să te lumineze, să-ţi descopere şi să te conducă prin intermediul Duhului Sfânt spre acest mare adevăr: Acceptarea prin Har.

4 Semnale de avertizare pentru a recunoaste traditionalismul in biserica

1. Incepem prin a adora istoria noastra.Pierdem ificienta cand amintirile noastre sunt mai bune ca tintele noastre.

2. Suntem ocupati mai mult cu formele (formalitatile),decat cu functionarea.

3. Ne preocupam mai mult cu administrarea decat cu lucrarea. Ne transformam in portari in loc de a fi cei ce deschid drumuri, adoptand o postura defensiva si prin urmare esuam in a impacta vietile persoanelor care se afla in jurul nostru.

4. Gandim ca avem directia pentru ca ne aflam in miscare. Eddy Keshursid a spus:Daca calul tau este mort, indeparteazal pentru numele lui Dumnezeu

Tata ceresc

Fara de Tine Tata ceresc, eu nu as fi putut sa traiesc.

Nimic in lumen nu pot sa gasesc ca sa merite ca eu sa iubesc.

Tu aidat sensul vietii mele; un scop care sa-l implinesc, Dar nu doar scop ci si putere, si chiar mai mult , Tu insuti in mine traind pentru Tine!

Pe zice trece, in clipele grele, cand greul m-apasa si-s fara putere, Tu sursa divina imi esti, alinare, cu bratu-ti puternic mi-arati indurare.

Tu ma susti si imi dai putere , viata Ta insasi transforma a mea stare.

Cand eu ma straduiesc, Tu-mi spui sa ma opresc; pe Tine sa te las, iar eu sa m-odihnesc-

Ca m-ai asigurat ,in ceea ce mi-ai scris si cum Tu mi-ai promis , ca fica Ta eu sunt , ca Tu esti Tatal meu si ca oricum as fi, Tu niciodata nu-ncetezi a ma iubi; iar de m-as stradui mai mult nu as primi.Deja Tu mi-ai dat totul , deloc nu sunt in lipsa , de bogatia slavei si de viata promisa.

Eu nu mai vreau o, Tata prin mine sa slujesc ; eu vreau acuma Tata prin Fiul sa traiesc , si scopul vietii mele sa te marturisesc; si liber in Hristos eu sa te preamaresc!

De Alina Nuta